Mă tem de câini şi când dau din coadă

Pentru cei care, asemenea mie, găsesc desfătare în poveştile cu fantome, Discovery aduce emisiunea ideală: “Fenomene stranii” (A Haunting), difuzată în fiecare vineri de la oră 22.00.

Emisiunea (o serie de docudrame, dacă e să fim scrufulosi) este suficient de intensă încât să mă ţină cu ochii tintuiti la televizor şi are nişte efecte speciale suficient de low budget încât să nu îmi alunge somnul. Seria, cu episoade precum “Teroare ascunsa”, “Casa iadului” sau “Monstrul din apartament”, este, dacă vreţi, soluţia ideală pentru masteranzii însetaţi de poveşti supranaturale, care sunt însă cam slabi de inimă.

Asemenea basmelor şi telenovelelor, poveştile prezentate în “A Haunting”  urmează un anumit tipar narativ.

Momentul 1: Situaţia iniţială de echilibru

În centrul poveştii este o familie americană, neapărat cu copii şi eventual şi cu câine (e drept, în mai multe episoade au lipsit taţii). Documentarul prezintă interviuri cu protagoniştii, care povestesc despre cât de fericiţi şi împliniţi erau ei înainte de Momentul 2.

Momentul 2: Evenimentul care dereglează echilibrul iniţial

Familia americană cumpără o casă mare şi veche. De obicei, într-un orăşel mic, în care circulă zvonuri cum că respectivă casă ar fi niţel bântuită. Bineînţeles, noii locatari cataloghează bârfele drept baliverne şi le ignoră cu desăvârşire.

Dar nici nu se mută bine în casă mare şi veche, că încep să audă zgomote şi să vadă umbre. Fenomenele devin din ce în ce mai greu de ignorat. Unii aud desluşit râsete, alţii se îndrăgostesc de tabloul vechi al vreunui mort, alţii se jură că au fost împinşi pe scări de o forţă invizibilă. În această perioadă, spun eroii în interviuri, viaţa nu le mai era câtuşi de puţin fericită şi împlinită.

Momentul 3: Apariţia donatorilor şi a ajutoarelor. Acţiunea reparatorie

Familia cere ajutorul unei aşa-numite echipe de specialişti, din care nu lipsesc Doamna Medium, care poate luă legătura cu morţii, şi Cel Mai Specialist, cel care montează în casă tot felul de fire şi aparate care, vezi-Doamne, ar putea recepta prezenţa unor entităţi supranaturale.

După caz, intră în scenă preoţi catolici sau călugări budişti şi asistăm la exorcizări, şedinţe de spiritism sau sfeştanii. Toţi specialiştii cad de acord că, într-adevăr, casa cu pricină este bântuită şi aflăm şi vinovatul, un om care a murit năprasnic cu decenii bune în urmă.

Momentul 4: Refacerea echilibrului

Fie că fantomă binevoieşte să treacă dincolo, fie că familia se vede nevoită să vândă casă, lucrurile se întorc la normal pentru protagonişti. Eroii recunosc chiar că experienţele supranaturale i-au unit şi le-au făcut  familia mai puternică.

Iar masteranzii slabi de inimă răsuflă uşuraţi. pentru că, nu-i aşa?, totul e bine când se termină cu bine.

[Nota: Si postarea asta  este, de fapt,  textul pe care l-am scris semestrul asta pentru cursul de Jurnalism Cultural, la tema “Prezentarea unei emisiuni TV”. Si ma auto-plagiez, pentru ca inspiratia mea fuse, fuse si se duse, dar nu vreau sa-mi las blogul in paragina, asa cum am facut cu alalaltul.]

 

 

Comments on: "“Fenomene stranii”: prezentare pe momentele acţiunii" (6)

  1. Te rog sa nu omiti faptul ca respectiva casa veche este undeva in suburbii, daca nu chiar in afara orasului, inconjurata de o padure, cu un singur drum de acces catre civilizatie :))

  2. Da, exact, cum am putut uita? :)))

  3. Ana honey, welcome tu za uordpress :*

  4. Multumeeesc, sa traiasca Danz3lu!! >:D<

  5. Ana – sa continui sa scrii 🙂

  6. Incerc 🙂 *blushes*

Leave a reply to anawhatever Cancel reply